Aproximativ 100.000 de români au fost păcăliți într-o schemă de tip Caritas digital, pierzând în total aproape 200 de milioane de dolari, dar și datele personale și identitatea. Paradoxal, mulți dintre cei înșelați nu sunt supărați pe hoți, ci pe presă și autorități, care au încercat să tragă semnale de alarmă.
Țeparii au folosit aceeași rețetă clasică: grafice false, semnale inventate și sume fictive afișate pe ecran, menite să le dea victimelor impresia că se îmbogățesc rapid. În realitate, banii virați nu mai erau accesibili, iar „câștigurile” afișate erau doar iluzii digitale.
Când victimele și-au dat seama că nu mai pot retrage nimic, escrocii le-au oferit „soluția”: să depună bani suplimentari pentru deblocarea conturilor și pentru obținerea unor bonusuri. Mulți au căzut din nou în capcană.
Victime care nu dau vina pe hoți
Surprinzător, o bună parte dintre cei păgubiți nu par să îi condamne pe țepari. În schimb, își revarsă frustrarea asupra celor care au încercat să îi avertizeze. „S-au supărat pe noi, pe presă și pe autorități, că am explicat mecanismul și am prevenit pe alții să nu cadă în aceeași capcană”, spun jurnaliștii care au semnalat fenomenul încă de acum zece zile.
Situația scoate la iveală un adevăr dureros: mulți știau, în sinea lor, că e o țeapă, dar au preferat să închidă ochii, sperând că pot câștiga bani pe seama altora. Țeparii au dat câteva „firimituri” – câștiguri aparent reale – doar ca oamenii să muște momeala și să atragă în schemă rude și prieteni.
Psihologia pariorului, arma escrocilor
Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția că astfel de înșelătorii se bazează pe psihologie, emoție și adrenalină. Exact ca în cazul jocurilor de noroc, oamenii devin dependenți de senzația că pot câștiga ușor, chiar dacă logica și realitatea arată contrariul.
„Banii v-au luat mințile, iar țeparii v-au luat banii și identitatea”, concluzionează sec unul dintre cei care au investigat fenomenul.
O lecție amară
Această nouă fraudă de proporții arată cât de vulnerabili pot fi românii în fața promisiunilor de îmbogățire rapidă. Internetul e plin de scheme similare, iar la „un simplu gugăl distanță” se pot găsi dovezi că sunt țepe internaționale.
Însă, pentru mii de oameni, lecția e deja amară: banii nu se vor întoarce, iar identitatea furată poate aduce alte necazuri.
