Sebastian Constantin Popescu, candidatul Partidului Noua Românie la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, a depus o contestație la Curtea Constituțională a României (CCR), solicitând anularea primului tur al scrutinului. Popescu invocă încălcări grave ale principiilor democratice, susținând că procesul electoral a fost viciat de manipulări pe rețelele sociale și de promovarea agresivă a conceptului de „vot util”.
Acțiuni contestate: manipulare digitală și influențarea alegătorilor
În documentul depus la CCR, Popescu afirmă că alegătorii au fost influențați prin mesaje repetitive de tipul „Nu votați pe X, nu are șanse” și „Aplicați votul util”, ceea ce ar fi indus o percepție falsă asupra șanselor reale ale candidaților. El consideră că aceste practici au determinat alegătorii să renunțe la opțiunile lor autentice, încălcând astfel articolul 62 din Constituție, care garantează dreptul la vot liber exprimat .
De asemenea, Popescu acuză o campanie de manipulare desfășurată pe platforma TikTok, similară cu cea utilizată în 2024 pentru promovarea lui Călin Georgescu. El susține că au fost folosite comentarii artificiale și conturi false pentru a influența opinia publică în favoarea anumitor candidați, fără a respecta principiile transparenței și echității în campania electorală .
Rezultatele primului tur și reacția CCR
În primul tur al alegerilor prezidențiale, George Simion a obținut 40,96% din voturi (3.862.761 de voturi), iar Nicușor Dan a acumulat 20,99% (1.979.767 de voturi), calificându-se astfel în turul al doilea programat pentru 18 mai. Sebastian Popescu a obținut 25.994 de voturi, reprezentând 0,28% din totalul voturilor exprimate .
Curtea Constituțională a confirmat primirea contestației și a anunțat că va analiza cererea în perioada următoare. Potrivit procedurilor legale, CCR va examina temeinicia motivelor invocate și va decide asupra validității sau invalidării primului tur al alegerilor prezidențiale .
Precedente și implicații
Aceasta nu este prima dată când Sebastian Popescu contestă rezultatele alegerilor. În 2024, el a depus o cerere similară la CCR, solicitând anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, însă cererea a fost respinsă pe motiv că a fost depusă tardiv .
Contestația actuală ridică întrebări importante despre influența rețelelor sociale în procesele electorale și despre necesitatea unor reglementări mai stricte pentru a asigura corectitudinea și transparența alegerilor. Decizia CCR în acest caz ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care vor fi gestionate campaniile electorale în viitor și asupra încrederii publicului în procesul democratic.
Rămâne de văzut cum va răspunde Curtea Constituțională la aceste acuzații și ce măsuri vor fi luate pentru a aborda preocupările legate de integritatea alegerilor.
